Posted by: petrisure | May 21, 2010

Metamorfozele manifestului literar şi spiritul avangardelor

Lucrarea Rodicăi Ilie, Manifestul literar. Poetici ale avangardei în spaţiul cultural romanic, pare la prima vedere un demers diacronic ce înregistrează etapele evoluţiei manifestului literar în cadrul mişcărilor artistice de avangardă care au dominat prima jumătate a secolului al XX-lea. Însă, pe măsură ce înaintăm cu lectura, descoperim că perspectiva deschisă din punct de vedere metodologic (specifică studiilor transdiciplinare care favorizează descoperirea de noi orizonturi în din ce în ce mai multe domenii ale cunoaşterii) pe care cercetătoarea o foloseşte include o serie de metode şi concepte care ţin fie de teoria ideilor sau de structurile antropologice ale imaginarului, fie de istoria ideilor şi a mentalităţilor sau de psihanaliză, reuşind, în acest mod, să surprindă dinamismul ce caracterizează manifestul literar, sub diversele sale forme, şi din diferite perspective (culturală, ideologică, antropologică etc.). Genealogic, manifestul se situează la graniţa dintre genurile epic, liric, dramatic şi teoretic, iar naşterea sa ţine de conştiinţa teoretică romantică care lasă o vizibilă amprentă în conştiinţa scriitorilor şi artiştilor care vor veni şi care, o dată cu promovarea spiritului nou în artă şi în viaţă, vor activa latura polemică şi critică specifică începutului avangardei istorice. Treptat, din gen literar minor, manifestul va fi în centrul atenţiei: aspectul doctrinar iniţial va căpăta valenţe de teoria artei şi de poetică, iar cel ideologică va fi învăluit de o aură vizionară. Moment de reflexivitate asumată, „act, eveniment şi structură de limbaj” la teoreticieni precum Marinetti, Maiakoski, Tzara sau Breton în care se reflectă criza culturală a momentului, manifestul devine un gen de sine stătător care promovează revoluţia în artă şi literatură, neagă tradiţia şi impune o nouă perspectivă asupra artei, promovează un nou tip de estetică prin texte teoretice care, de cele mai multe ori, vor fi înţelese ca „antiteorie” sau „contrateorie”. Dacă amestecul genurilor literare îşi are originea în romantism se poate spune că, în textele teoretice avangardiste, hibridizarea genurilor din manifeste poate fi considerată apogeul al melanjului discursiv.

Dacă în primul capitol Rodica Ilie îşi propune să realizeze o definire a manifestului ca gen literar, în următorul capitol se va ocupa de principalele forme ale manifestului: de la prefeţele la lui Victor Hugo la Hermani şi la drama Cromwell, dar şi la prefaţa lui Wordsworth la volumul Balade lirice (unde întâlnim pe lângă reacţiile antiformaliste, anticlasicizante şi prozaizarea discursului poetic care vor avea ecouri puternice în poezia, din perioada modernistă, a unor poeţi precum Rimbaud, Lautréamont şi Whitman), la ideile inovatoare a fraţilor Schlegel şi la Novalis (care prin poetica sa intelectuală şi reveloatoare pare să-l anunţe pe Mallarmé), până la Baudelaire, poetul „magiei evocatorii”, care impune poetica fragmentarului atât la nivelul discursului liric, cât şi la nivelul discursului teoretic. Istoric, Manifestul decadent (1886) al lui Anatole Baju este primul manifest în care găsim discursul triumfalist, stilul bombastic care a dat naştere unei adevărate retorici a provocării, reîntărind principiul baudelairian al neangajării politice: „Arta nu are partid; ea este punctul de întâlnire al tuturor opiniilor”. După Baju, au urmat manifestele umaniste ale lui Fernard Gregh (1902) şi Jules Romains (1905), Manifestul futurist (20 februarie 1909) al lui Filippo Tommaso Marinetti, Primitivismul semnat de SignéTouny-Lérys, Marc Dhano şi George Gaudion (12 martie 1909), Arta cerebristă a lui Riciotto Canudo (1914) şi Antitradiţia futuristă a lui Apollinaire (1913), Manifestul manifestelor (1925) de Vicente Huidobro, Manifestul antropofagismului (1928) de Oswald de Andrade şi Dialectica dialecticii (1945) de Gherasim Luca şi Dolfi Trost.

Al doilea capitol al lucrării cuprinde principalele schimbări pe care le-a suferit manifestul literar din etapa „preistorică”, trecând prin discursul critic al modernităţii şi manifestele „fin de siècle”, anti-manifestele, până la „tirania” manifestelor suprarealiste. Urmează un capitol dedicat lui Apollinaire, poet care arde rapid foarte multe tendinţe şi etape ale şcolilor contemporane de poezie, înainte de a scrie Spiritul nou şi poeţii (1918), şi care creează un univers liric heraclitean, ce se construieşte şi reconstruieşte progresiv. Apollinaire este poetul care aduce în poezia modernă „suflul viril al schimbării”, un pater al mişcărilor de avangardă. Următoarele două capitole, despre futurism (arta performării futuriste, manifestul de fondare, arta mecanică) şi diseminarea acestuia în spaţiul hispanic, portughez şi sud-american, favorizează înţelegerea „vizionarului futurist” Fernando Pessoa. Al şaptelea capitol se referă la polimorfismul manifestului dadaist, la dinamitarea procedurilor şi teoriilor artei, la scandalul, bufoneria şi „circul universal” pe care DADA le promova. Apoi, manifestele lui André Breton, „mentorul ultimei mari mişcări a avangardei europene”, fondează şi pregătesc un context care încurajează şi hrănesc eclectismul postmodern. Ultimul capitol al cărţii oferă o privire de ansamblu asupra manifestelor româneşti de avangardă, ca factor de sincronizare cu avangarda europeană, în ciuda faptului că, la un moment dat, ca orice curent avangardist, intră în contradicţie cu propriile principii ce nu mai corespund impulsului iniţial. Lucrarea Rodicăi Ilie o citim cu plăcere datorită discursului critic dinamic ce îmbină armonios gândirea teoretică cu analiza nuanţată a discursurilor poetice sau a manifestelor literare ce au dezmorţit tradiţia anchilozată a culturii occidentale.

Petrişor Militaru

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

  • No categories
%d bloggers like this: